Glosar privind diversitatea sexuală și de gen

Abrevierea LSBTIQ* înseamnă: lesbiene, gay, bisexuali, persoane trans*, inter*, non-binare și queer.
Asteriscul* reprezintă aici toate orientările sexuale și identitățile de gen care nu sunt incluse direct în abreviere, având astfel rolul de a evidenția întreaga diversitate a identităților queer.
Adesea, în locul LSBTIQ* se întâlnește și abrevierea LGBTQI*. Aceasta este varianta engleză (lesbian, gay, bisexual, trans*, queer, inter*). Sunt uzuale și alte variante, uneori cu litere suplimentare precum A pentru asexual, aromantic și agender sau un plus+ în locul asteriscului* la sfârșit.

Legea generală privind egalitatea de tratament (AGG), cunoscută și sub denumirea de Legea împotriva discriminării, interzice discriminarea pe motive rasiale sau pe baza originii etnice, a sexului, religiei sau convingerilor, unui handicap, vârstei sau identității sexuale din partea actorilor privați sau în mediul profesional.

Prefixul „allo-” (din grecescul „alt”) este folosit ca antonim al prefixului „a-” în termenii „aromantic” și „asexual” și descrie persoanele care simt, în principiu, o atracție sexuală (allosexuală) sau romantică (alloromantică) față de alte persoane.

Termenul „Ally” (din engleză: aliat/susținător) se referă la persoanele care nu fac parte dintr-un grup marginalizat, dar care militează activ pentru drepturile și cauzele acestuia. Aliații își folosesc poziția (și privilegiul) pentru a susține interesele grupului marginalizat și pentru a milita în favoarea egalității și acceptării. Aceasta înseamnă, de exemplu, că intervin atunci când sunt martori la acte de discriminare împotriva membrilor acestui grup.

Prefixul „a-” (din grecescul „nu”) este utilizat atât în contextul orientărilor sexuale și romantice, cât și al identității de gen.
Astfel, termenii „asexual” și „aromantic” descriu persoanele care nu simt deloc sau simt foarte puțină atracție sexuală (asexual) sau romantică (aromantic) față de alte persoane.
„Agender” / „agender” este, pe de altă parte, o identitate de gen care descrie persoanele care nu se identifică cu niciun gen sau care resping conceptul de gen.

„Modelul binar occidental al genului, respectiv modelul celor două genuri, se bazează pe presupunerea că ar exista exclusiv cele două genuri «bărbat» și «femeie» și că doar bărbații și femeile ar reprezenta norma de gen. Toate celelalte identități de gen nu sunt luate în considerare.
Pe baza acestei presupuneri, există „toalete pentru bărbați” și „toalete pentru femei”, „modă pentru femei” și „modă pentru bărbați”, „echipe masculine” și „echipe feminine” în sport, care joacă, de asemenea, în „ligi masculine” și „ligi feminine” separate. Modelul binar de gen are, așadar, un impact asupra tuturor domeniilor societății. Persoanele care se situează în afara acestei clasificări – cum ar fi, de exemplu, persoanele inter* și/sau non-binare – nu au acces la aceste oferte clar separate pe criterii de gen, sunt ignorate și, prin urmare, complet excluse sau sunt nevoite să se încadreze în mod eronat.”

Sursă: Rețeaua Diversității de Gen Trans* NRW – Glosar (vezi bara laterală)

Persoanele care se identifică ca fiind bi (din lat. „doi”) se simt atrase de persoane de genuri diferite (cel puțin două).

Cis (din lat. „de această parte”) sau cisgen este termenul opus celui de trans* și se referă la persoanele care se identifică cu genul care le-a fost atribuit la naștere.

Termenul „coming-out” (din engleză, „a ieși la lumină”) se referă la procesul prin care o persoană devine conștientă de orientarea sa sexuală sau de identitatea sa de gen și începe să le împărtășească celorlalți. Coming-out-ul este, de obicei, un proces care durează toată viața și care trebuie adesea repetat în medii noi. Spre deosebire de coming-out, care este un proces autodeterminat, există și „outing”, care este impus de alte persoane.

Un „deadname” (din engleză, „nume mort”) este un nume de botez vechi, abandonat. De cele mai multe ori, este vorba despre numele de naștere al persoanelor trans* care au un nume nou. Utilizarea unui „deadname” este foarte jignitoare pentru persoanele în cauză și, prin urmare, ar trebui evitată în principiu.

Discriminarea se referă la tratarea inegală a persoanelor pe baza anumitor caracteristici, cum ar fi originea etnică sau socială, vârsta, dizabilitatea, religia sau chiar orientarea sexuală și identitatea de gen.

Adesea există termeni specifici pentru anumite tipuri de discriminare; astfel, de exemplu, transfobia se referă la discriminarea persoanelor trans*, iar homofobia la discriminarea lesbienelor și a homosexualilor. Termenul de „ostilitate” este de preferat celui de „fobie”, deoarece fobiile sunt diagnostice medicale și implică un comportament involuntar, spre deosebire de transfobie etc., care reprezintă un comportament de excludere conștientă.

Pe lângă mențiunile de gen „femeie” și „bărbat”, în Germania există, începând de la sfârșitul anului 2018, și mențiunea „divers”. Nu este vorba despre un al treilea gen, ci despre o categorie colectivă menită să reflecte variațiile de gen dincolo de binar și care se adresează în primul rând persoanelor inter*. Însă și persoanele trans* și non-binare au, în anumite condiții, posibilitatea de a-și modifica mențiunea privind sexul. În plus, încă din 2013 este posibil, în anumite condiții, să se lase mențiunea privind sexul neprecizată.

Termenul „diversity” provine din limba engleză și înseamnă „diversitate”.
De regulă, diversitatea cuprinde caracteristici precum apartenența etnică, originea socială, identitatea de gen, orientarea sexuală, dizabilitatea, vârsta și religia, perspectiva putând fi extinsă la multe alte caracteristici (individuale).

Managementul diversității reprezintă organizarea țintită a diversității sociale și a personalului în vederea eliminării discriminării și a asigurării egalității de șanse. De asemenea, diversitatea membrilor unei organizații este recunoscută ca potențial, apreciată și valorificată în mod activ.

Termenul „endo” se referă la persoanele care nu sunt inter*, adică ale căror corpuri pot fi clasificate, conform standardelor medicale, în mod clar ca fiind masculine sau feminine.

Abrevierile FINTA (femei, persoane inter*, non-binare, trans* și agender) și FLINT (femei, lesbiene, persoane intersexuale, non-binare și trans*) sunt utilizate pentru a indica cine este binevenit în spațiile (activiste) sau la anumite evenimente.

Termenul englezesc „gender” înseamnă, la o traducere literală, „sex”, dar se referă mai precis la dimensiunea socială a sexului. În limba engleză se face, așadar, distincția între „gender”, adică genul social, și „sex”, adică sexul biologic, care este atribuit persoanelor pe baza trăsăturilor fizice.

Genul social cuprinde atât identitatea de gen a unei persoane, cât și structurile socioculturale, concepțiile și așteptările legate de gen, de exemplu sub forma rolurilor și a stereotipurilor de gen.

Identitatea de gen a unei persoane se referă la genul sau genurile cu care aceasta se identifică. Identitatea de gen nu trebuie neapărat să coincidă cu genul atribuit persoanei la naștere. Exemple de identități de gen sunt cis, trans*, inter* și non-binar.

Persoanele care se identifică ca heterosexuale (din grecescul „disparat”) se simt atrase de persoane de sex opus.

În societatea occidentală, heterosexualitatea este considerată norma – a se vedea și heteronormativitatea. Prin urmare, termenul de heterosexualitate este utilizat, în mod obișnuit, pentru bărbații care se simt atrași de femei și pentru femeile care se simt atrase de bărbați.

Heteronormativitatea este o perspectivă care consideră heterosexualitatea și genul cis binar drept normă și reprezintă o cauză frecventă a discriminării persoanelor LSBTIQ*.

Persoanele care se identifică ca fiind homosexuale (din grecescul „egal”) se simt atrase de persoane de același sex sau de un sex similar. Bărbații homosexuali se autodenumesc adesea „gay”, iar femeile homosexuale „lesbiene”.

Termenul „inter*” (din lat. „între”) se referă la persoanele ale căror caracteristici biologice de gen (de exemplu, cromozomii sau organele genitale) nu corespund normelor medicale care definesc un sex clar feminin sau clar masculin. Intersexualitatea reprezintă un spectru, iar asteriscul* din spatele adjectivului inter* simbolizează, în consecință, diversitatea identităților inter* și diversele termeni care le pot descrie.

„Intersecționalitatea (din engleză intersection = „punct de intersecție, intersecție”) înseamnă că diferite categorii sociale – de exemplu, genul, sexualitatea, culoarea pielii, originea, religia, vârsta, proveniența socială – sunt interconectate și, prin urmare, nu pot fi analizate separat. Aceasta înseamnă că și diferite forme de discriminare, cum ar fi rasismul, homofobia și transfobia, sunt interconectate și trebuie analizate în aceste contexte. Într-o abordare intersecțională se analizează modul în care diferite forme de discriminare interacționează și ce interacțiuni au între ele. În cele din urmă, fiecare persoană are mai multe apartenențe (a se vedea apartenența multiplă/discriminarea multiplă), care pot duce la excluderi sau incluziuni. Un termen care exprimă aceste diferite niveluri/dimensiuni este „discriminări multidimensionale”.

Sursă: Broșura „Diversitatea sexuală și de gen în societatea migrației” (vezi bara laterală)

Termenul „lesbiană” este adesea folosit de femei și de persoane non-binare care se simt atrase de femei.

Persoanele non-binare sunt persoane a căror identitate de gen se abate de la sistemul binar de gen, deoarece nu se identifică deloc, sau doar parțial sau temporar, ca bărbat sau femeie. Prin urmare, termenul „nebinare” este un termen generic care cuprinde diverse identități de gen, precum „agender” (fără apartenență la un gen anume) sau „genderfluid” (o identitate de gen schimbătoare, de exemplu, uneori feminină, alteori nebinare etc.).

Spre deosebire de „coming-out”, „outing”-ul nu este un proces voluntar. A dezvălui identitatea de gen sau orientarea sexuală a cuiva înseamnă a le comunica altor persoane, de obicei fără consimțământul persoanei în cauză.

Persoanele care se identifică ca pan (din grecescul „toate”) se simt atrase de persoane de toate genurile sau, mai precis, genul unei persoane nu joacă niciun rol în atracția lor.

Privilegiile sunt avantaje și oportunități de care beneficiază membrii unui grup majoritar, adesea în detrimentul persoanelor marginalizate. Prin urmare, privilegiile reprezintă și contraponderea discriminării.
Persoanele privilegiate se confruntă cu mai puține bariere în accesul la anumite resurse. Adesea, persoanele privilegiate își percep statutul ca fiind ceva de la sine înțeles și nu sunt conștiente de privilegiile lor sau de faptul că alte persoane nu beneficiază automat de aceleași avantaje și oportunități.
Un exemplu de privilegiu este căsătoria, deoarece pentru persoanele heterosexuale aceasta reprezintă, de obicei, o posibilitate de la sine înțeleasă, în timp ce pentru mulți membri ai comunității LGBTIQ* din Germania, aceasta este o opțiune abia din 2017, iar în multe țări căsătoria între persoane de același sex nu este încă posibilă.

Când se vorbește despre pronume în contextul diversității, ne referim la acele cuvinte scurte folosite pentru a face referire la terți. În limba germană, cele mai comune sunt cele două pronume binare „sie/ihr” și „er/ihm”. În plus, există și pronumele neutru „es/ihm”, pe care unele persoane non-binare îl folosesc ca auto-identificare, dar care, în limbajul curent, se referă în principal la obiecte și nu ar trebui folosit pentru a se referi la persoane. De aceea, multe persoane non-binare folosesc așa-numitele neopronume (neo = lat. nou), care reflectă identități de gen dincolo de opțiunile binare „sie/ihr” și „er/ihm”.

Printre neopronumele germane mai răspândite se numără „sier/siem” și „xier/xiem”, „hen” – împrumutat din suedeză – sau chiar „they/them, precum și forma germanizată „dey/dem”, care provine din limba engleză și este folosită acolo de secole ca pronume pentru persoanele al căror gen este necunoscut. Unele persoane doresc, de asemenea, ca în locul pronumelor să li se folosească numele și adaugă, de exemplu, după numele lor mențiunea „fără pronume”.

Exemple:
Xier/xiem: Xier este nou aici. Acesta este biroul lui/ei.
Hen: Hen este nou aici. Acesta este biroul lui/ei.
Dey/dem: Dey este nou aici. Acesta este biroul lor.
Prenume: Sam este nou aici. Acesta este biroul lui Sam.

Adesea, pronumele sunt indicate în formatul nominativ/dativ, așa cum se întâmplă și în acest text, și sunt plasate după nume, de exemplu în semnăturile de e-mail sau în numele de profil: Sam Müller (xier/xiem).

Termenul „queer” este folosit astăzi adesea ca autoidentificare de către persoanele a căror orientare sexuală sau identitate de gen se abate de la norma heteronormativă. Este folosit, pe de o parte, ca abreviere LSBTIQ* – un termen colectiv pentru comunitate –, dar, pe de altă parte, și ca descriere concretă, de exemplu „genderqueer”. În plus, în contextul științific, termenul este folosit pentru a desemna teorii și direcții de cercetare care, adesea într-o manieră interdisciplinară și intersecțională, încearcă să spargă gândirea stereotipică heteronormativă.

Deoarece „queer” își are originea ca termen peiorativ în limba engleză, unii membri ai comunității LSBTIQ* resping totuși acest termen, în special atunci când este folosit de către terți.

O familie curcubeu este o familie în care cel puțin unul dintre părinți este gay, lesbiană, bisexual, trans*, inter*, non-binar sau queer.

Steagul curcubeu a fost creat în 1978 la San Francisco de către artistul american Gilbert Baker, pentru ca activiștii gay să aibă un simbol pozitiv pentru acțiunile lor. Cu cele șase culori pe care le are astăzi (în trecut erau opt), acesta este considerat un simbol al diversității și al mândriei comunității internaționale LGBTIQ*. Prin urmare, în limba engleză este denumit și „pride flag”, adică steagul mândriei.

O variantă a steagului curcubeu este steagul Progress. Acesta a fost creat în forma sa originală în 2017 de către designerul grafic non-binar Daniel Quasar. Pe lângă dungile cunoscute ale steagului curcubeu, acesta conține și culorile steagului Trans-Pride (albastru deschis, roz și alb), precum și o dungă maro și una neagră. Acestea din urmă simbolizează, pe de o parte, comunitatea BIPoC (Black, Indigenous and People of Color), însă dunga neagră este menită să îi reprezinte și pe toți cei care au murit din cauza SIDA sau care trăiesc cu stigmatul unei infecții cu HIV. În versiunea sa actualizată, steagul conține, de asemenea, simbolul steagului Inter-Pride, un inel violet pe fond galben.

În plus, există un steag Pride specific pentru aproape fiecare orientare sexuală și identitate de gen.

Orientarea romantică descrie către ce gen sau genuri se simte o persoană atrasă din punct de vedere emoțional sau romantic. Orientarea romantică a unei persoane poate, dar nu trebuie neapărat să coincidă cu orientarea sa sexuală.

În limbajul comun, termeni precum heterosexual, homosexual și bisexual sunt adesea folosiți pentru a descrie atât orientarea romantică, cât și cea sexuală. Atunci când orientarea romantică și cea sexuală nu coincid, pentru a face distincția, se folosesc și termeni precum heteroromantic, homoromantic și biromantic – adică aceleași prefixe, dar cu o altă terminație.

Termenul „gay” este folosit adesea de bărbați și de persoane non-binare care se simt atrași de bărbați.

Orientarea sexuală descrie față de ce gen sau genuri se simte o persoană atrasă din punct de vedere fizic sau sexual. Orientarea sexuală a unei persoane poate, dar nu trebuie neapărat să coincidă cu orientarea sa romantică.

În limbajul curent, termeni precum heterosexual, homosexual și bisexual sunt adesea folosiți pentru a exprima atât orientarea romantică, cât și cea sexuală.

Abrevierea TERF provine din limba engleză și înseamnă „trans-exclusionary radical feminists”, adică feministe radicale care exclud persoanele trans*. Acestea consideră că există doar două genuri și că acestea se disting unul de celălalt prin trăsături fizice, în conformitate cu sistemul binar de gen. TERF-urile sunt, în primul rând, trans-misogine și refuză să le recunoască pe femeile trans* ca fiind femei, încercând în mod activ să le excludă din spațiile și organizațiile destinate femeilor.

Termenii „trans*”, „transgen” sau „transgender” (din limba engleză) sunt termeni generali care se referă la toate persoanele care nu se identifică cu sexul care le-a fost atribuit la naștere. „Trans*” (din lat. „dincolo de”) este, așadar, antonimul termenului „cis”. Persoanele trans* se pot identifica ca bărbați sau femei, sau chiar ca non-binare. În consecință, asteriscul* din spatele adjectivului trans* reprezintă diversitatea identităților trans* și diversele termeni care le pot descrie, cum ar fi, de exemplu, transgen sau transgender.

Termenii „transsexualitate” și „transsexual” sunt respinși astăzi de multe persoane trans*, datorită originii lor în contextul medical.

Linia de subliniere_ (numită și „gender-gap”) este folosită, la fel ca asteriscul* sau două puncte, ca simbol de substituție pentru a include toate genurile și identitățile dincolo de modelul binar de gen. Astfel, la citire sunt incluse mai mult de două genuri. Gender-gap-ul se pronunță printr-o scurtă pauză între părțile separate ale cuvântului.